Depozitele bancare, neprofitabile pe termen scurt

Românii care pun bani deoparte în depozite la bănci se aleg cu tot mai puţini bani în plus. În unele cazuri ajung chiar să plătească ei băncile la sfârşitul perioadei de economisire, iar în buzunar să le intre o sumă mai mică faţă de cât au depus. Şi aceasta pentru că dobânzile au scăzut în ultimul an cu aproape 2 puncte procentuale. Astfel, cea mai bună dobândă anuală pentru economiile în lei abia mai atinge pragul de 5%.

În ultimele 12 luni băncile au redus din costul creditelor, dar pentru a rămâne pe plus, au fost nevoite să reducă şi dobânzile acordate celor care economisesc.

Ca un depozit să vă aducă şi profit, fiţi atenţi la dobânzi, dar şi la comisioane şi nu va lăsaţi impresionaţi de reclame. Aţi putea ajunge în situaţia ca la sfârşitul perioadei de economisire să retrageţi mai puţini bani decât aţi depus.

„A devenit mai puţin atractiv pentru populaţie să economiseasă, odată ce au scăzut dobânzile. Oamenii trebuie sfătuiţi să economisească pe perioade lungi. Aceasta este opţiunea când vezi că dobânzile scad. Dacă pui banii deoparte pe termene mai lungi primeşti dobânzi mai mari”, a spus Andrew Gerber, director managementul produselor retail BCR.

„Niciodată nu sunt, dar nu avem ce să facem. La bancă sunt în siguranţă, aşa considerăm noi”, a spus unul dintre români.

Multe bănci au coborât însă dobânzile la depozitele în lei, pe termen scurt, sub palierul de 3% pe an, ceea ce le face neprofitabile.

De exemplu, dacă economisiţi 3.000 de lei, timp de trei luni, iar dobânda este mai mică de 3%, veţi da dumneavostră bani băncii. La dobânda foarte mică se adaugă şi cheltuielile de administrare a contului curent şi comisionul de retragere numerar de la ghişeu. Clientul se va alege cu 2.995 de lei din cei 3.000 de lei depuşi.

In aceasta situatie, ofertele unor Case de Ajutor Reciproc incep sa devina tot  tentante, atat pentru economisirea banilor dar, mai ales, pentru obtinerea unor imprumuturi pentru nevoi personale (in general sume pana la 30.000 lei).

De exemplu, la Casa de Ajutor Reciproc  "Coeziunea Sociala", care are sediul in Bucuresti dar se adreseaza deopotriva cetatenilor din cele mai izolate si indepartate zone ale tarii, se  inregistreaza cazuri in care unii pensionari isi retrag banii de la CEC si-i depun la CAR, apreciind ca este mai profitabil sa-si pastreze banii in acest mod.

Desigur, pentru a evita plata unora dintre comisioane, e mai bine să faceţi depozite la banca la care sunteţi deja client şi la care aveţi un cont curent şi un card de debit ataşat.

Cu frica zilei de mâine, românii pun deoparte, în medie, în fiecare lună 40 de euro, adică 179 de lei. „Pentru o casă, ca să pot să îmi iau o casă şi pentru copii să îi pot ţine la şcoală”, a spus unul dintre clienții unei bănci.

Doar sârbii economisesc mai puţin decât românii, 36 de euro pe lună. Cea mai mare suma este depusă în bănci de austrieci, 181 de euro pe lună.

Românii au economii de 36 de miliarde de euro în instituţiile bancare, cu aproape 5% mai mult faţă de începutul anului 2013. 

Toader Gheorghe

membru CAR COEZIUNEA SOCIALA

Adio, PIN si bancomate! Iata cum ne vom gestiona banii

Carnetul de cecuri este mort si ingropat deja, iar cardurile de credit, codul PIN si bancomatele pe care le cauti cu disperare cand ramai fara lichiditati sunt si ele pe punctul de a iesi din peisaj. Si nu sunt singurele care vor fi desfiintate sau modificate de schimbarile tehnologice.

Probleme ca pierderea codului PIN sau gasirea unui bancomat in zona vor fi pur si simplu date uitarii, in cel mai scurt timp, sustin specialistii.

"Suntem intr-un punct in care rapiditatea cu care se dezvolta noile tehnologii a ajuns deja sa ne sperie. Schimbarea modului in care ne vom administra conturile bancare se va petrece mai repede decat ne inchipuim, cam in cinci ani", considera Gi Fernando, fondatorul Free Formers.

In pragul extinctiei

O serie de elemente traditionale pe care le folosim in prezent pentru a achita diverse servicii si produse vor disparea sau vor suferi mutatii rapide pentru a tine pasul cu tehnologia. 

Codurile PIN si cititoarele de carduri sunt primele amenintate de invazia noii tehnologii. Datele de identificare incluse in baza de date a noilor dispozitive vor inlocui codurile de siguranta din prezent, considera Fernando. 

Printre caracteristicile noilor tehnologii se numara recunoasterea amprentei, scanarea retinei, mascarea dispozitivelor in accesorii sau in lentilele de contact. Iar viitorul este aici deja. 

"Se constata o folosire tot mai intensa a datelor biometrice. Amprentarea si scanarea retinei vor tine in curand loc de semnatura", afirma Steven Lewis, analist in cadrul companiei Ernst&Young.




Deja putem efectua plati direct de pe telefonul mobil, iar unele magazine au inceput sa introduca dispozitive prin care putem face mici cumparaturi contactless, fara sa bagam mana in buzunar.

Bancile trebuie sa tina pasul cu tehnologia

Chiar si institutiile bancare vor trebui sa-si schimbe forma de organizare si sa coboare de pe piedestalul institutional pana la nivelul strazii, dupa modelul vechilor magazine de cafea din Venetia secolului al XVI-lea. 

"Oamenii simt nevoia unui contact direct", admite Gi Fernando. Asa ca ne putem astepta sa vedem ghisee bancare prin supermarketuri, cafenele si magazine de cartier, in asteptarea clientilor care vor fi verificati printr-o singura privire in ochi.

Banii gheata inca rezista

Ceva mai greu de eliminat vor fi bancnotele, in conditiile in care toata lumea le accepta, sunt usor de transportat si nu atat de usor detectabile ca transferurile electronice. 

"Banii gheata vor disparea greu", considera fondatorul Free Formers. Cu toate acestea, smartphone-urile si cardurile de plata directa sau alte metode vor reduce din ce in ce mai mult zona de influenta in piata a bancnotelor.

Imprumuturi online

Era digitala tinde sa modifice si clasicele metode de obtinere a unui imprumut bancar. Grupurile P2P (peer-to-peer) si site-urile de pe care poti imprumuta direct bani pentru tine sau pentru afacerea ta au prins deja cheag in Statele Unite. 

Anul trecut, Lending Club si Prosper, doua grupuri de imprumut online au acordat credite de 2,4 miliarde de dolari fara sa vada la fata vreun client. 

Pana in 2025, nivelul acestor tipuri de imprumut este asteptat sa atinga 1.000 de miliarde dolari.

Transfer online fara limite

Western Union sau alte servicii de transfer rapid al banilor contra unui comision consistent si care presupun gasirea unui ghiseu, statul la coada si completarea formularelor vor fi si ele nevoite sa se transforme sa sa se inchida.

Deja au aparut servicii online, ca Transferwise si Kantox, care preiau aceasta sarcina fara ca tu sa te ridici din fata calculatorului, iar in zona social media, mai nou, poti expedia bani inclusiv prin Facebook, gratie aplicatiei Azimo. 

In timp ce o banca aplica un comision de 2% pentru transferurile de bani dintr-un cont in altul, iar un operator de transferuri rapide are comisionul fixat la 6,5%, prin Azimo, taxa platita de clienti este de doar 2%. 

"O mare parte din transferurile de bani, cam 98% este inca in sistem offline, insa la cat de rapid se misca lucrurile acesti indicatori se vor modifica cat de curand", explica Michael Kent, director executiv al Azimo.

Nu va fi o schimbare imediata, ci una graduala, sunt de acord specialistii in domeniu, dar cert este ca intr-acolo se indreapta lucrurile, cu mare viteaza.

Prezentarea localitatii

Suprafata: 1413 ha
Intravilan: 270 ha
Extravilan: 1143 ha
Populatie: 1721
Gospodarii: 638
Nr. locuinte: 693
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 2
Numele localitatilor aflate in administratie:
Oboga de Jos, Oboga de Mijloc, Vîrnava, Oboga de Sus
Asezarea geografica:
Comuna Oboga este situată în partea de vest a judeţului Olt, pe partea dreaptă a Râului Olteţ, la o distanţa de 32 km de oraşul Slatina, reşedinţa de judeţ, şi la 7 km de Balş, oraşul cel mai apropiat
Se învecinează la nord cu comuna Călui, la est cu râul Olteţ, la sud cu oraşul Balş şi la vest cu comuna Baldovineşti. Teritoriul comunei Oboga este situat la o distanţă de 25 Km de oraşul Craiova. Clima zonei aparţine tipului temperat continental exprimată de valori anuale ale temperaturii aerului de 10-11 grade celsius şi prin precipitaţii medii anuale cu valori sub 550 mm.
Vechimea comunei conform menţiunilor documentare datează din epoca medievală. Străveche aşezare de olari, Oboga datează de pe la anul 1590, iar cătunele de prin veacul al XII-lea.
Moşie a Buzestilor în secolele XVI - XVIII, Oboga o vom întâlni în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în aşezământul lui Matei Morunglavul şi al sotiei sale Maria, când alături de moşiile închinate schitului Şerbăneşti-Vâlcea, se număra şi partea a treia din moşia Oboga, judeţul Romanaţi.
În ceea ce priveşte numele comunei, în Catagrafia Regulamentară, din 1831 judeţul Romanaţi, plasa Olteţu de Sus - apare denumirea de Oboga (Obogua) care se pare că are origine slavă.
Teritoriul comunei are un relief deluros şi este străbătut de râul Olteţ. Comuna este formată din satele : Oboga de Jos, Oboga de Mijloc, si Oboga de Sus. Drumul de interes local DJ 643 Balş - Bălceşti şi drumul de interes naţional Craiova - Piteşti  leagă comuna de reşedinţa judeţului Olt.
Cea mai apropiată staţie de cale ferată este gara Balş situată la 8 km de centrul comunei.
Activitati specifice zonei:
Marea majoritate a locuitorilor comunei îşi desfăşoară activitatea în agricultură, culturile de bază fiind porumbul şi grâul.
Meşteşuguri
Populaţia comunei cuprinde 632 familii şi 1774 locuitori.
La Oboga este practicat străvechiul meşteşug artistic al olăritului. Ceramica de Oboga de o mare valoare artistică se remarcă printr-o cromatică bogată şi o decoraţie geometrică de tradiţie străveche.
​Se foloseşte frecvent decorul figurativ, fiind cunoscute ulcioarele de nuntă care au căpătat adeseori forme de păsări cu pui sau antropomorfe. Cel mai vestit olar din comună, Grigore Ciungulescu, alături de alţi meşteri execută comenzi din ţară şi străinătate, lucrările acestora stând la loc de cinste în rândul valorilor ceramicii româneşti.
Activitati economice principale:
Agricultură
Olăritul
Creşterea animalelor
Pe teritoriul comunei Oboga îşi desfăşoară activitatea 4 societăţi cu profil agricol: Ghimpex, Mecanizatorul, Agrogal şi Agroconcept. De asemenea ca instituţii avem Primăria, Postul de Poliţie, Căminul Cultural, Biblioteca, 2 scoli, 2 grădiniţe şi Dispensarul Uman.
Obiective turistice:
Mănăstirea Călui
În Oboga se face atât ceramică smălţuită, cât şi nesmălţuită. Se lucrează taiere (farfurii întinse), străchini, căni de apă, de vin, putine, tămâielniţe, castroane, sacsii, borcane pentru păstrarea alimentelor, ploşti, servicii de ţuică şi cafea,,jucării, figurine, ulcioare de nuntă cu reprezentări zoomorfe şi avimorfe, şi chiar vase antropomorfe, asemănătoare cu cele preistorice.
În munca lor, meşterii olari din Oboga folosesc exclusiv uneltele de tradiţie veche: cornul de vită, cu ajutorul căruia se decorează vasele, plotogul (o bucăţică din piele, cu care este netezită marginea vaselor), fichiaşul din lemn (folosit la finisarea vaselor în partea exterioară), titirezul (o unealtă din lemn, cu ajutorul căreia este încreţită marginea taierelor), pana de gâscă şi paiul (utilizate pentru a realiza un decor foarte fin), ţâţarul (unealta cu care se face ţâţa la ulcioare).
Pentru arderea ceramicii, în Oboga se utilizează un tip de cuptor cu vatra organizată ca o masă, având două guri de foc şi marginile dinspre guri ale vetrei tăiate oblic
Facilitati oferite investitorilor:
Forţă de muncă ieftină
Proiecte de investitii:
Modernizare DC 2 Oboga-Pietriş
Alimentare cu apă în sistem centralizat
Canalizare apă uzată şi staţie de epurare în sistem centralizat
Modernizare uliţe săteşti
Construire grădiniţă cu trei săli de clasă
Protejarea unor elemente ale cadrului natural: fântâni în comuna Oboga, judeţul Olt
Construire bază sportivă model tip II
Asfaltare DC 2A Oboga-Morunglav
Înfiinţare reţea canalizare şi staţie de epurare în satele Oboga de Mijloc, Vîrnava şi Oboga de Sus
Alimentare cu apă în satele Oboga de Mijloc, Vîrnava şi Oboga de Sus